1. ANALIZA SWOT

Activitatea economica din mediul rural – economia rurala

Economia din mediul rural poate fi caracterizata printr-o serie de puncte tari ce trebuie sa constituie parghiile pe care sa se bazeze interventiile care sa conduca la dezvoltarea, diversificarea activitatilor economice ca o premisa a dezvoltarii durabile a spatiului rural din judetul Bacau.

Mediul rural prezinta potential de dezvoltare de activitati economice, demonstrat in perioada de crestere economica (2007-2008), in ultimii ani dezvoltandu-se activitati economice si in alte domenii decat agricultura, respectiv: constructii, comert, servicii, industria lemnului, industria alimentara si industria ușoara. Cateva dintre aceste domenii (comert si industrie usoara) au inregistrat chiar si in perioada de criza, cresteri ale cifrei de afaceri.

Un alt element care poate fi privit ca punct tare este faptul ca anumite domenii economice slab dezvoltate sau insuficient reprezentate pot constitui un motor de dezvoltare economica si zone cu potential investitional (turismul, meșteșugurile, serviciile (serviciile catre populatie, asistenta sociala, industria alimentara, industria lemnului etc).

Infrastructura de sprijin pentru afaceri din judetul Bacau poate fi valorificata ca oportunitate pentru a sprijini si activitatile economice din spatiul rural, in special pentru comunitatile plasate in proximitatea acestora. Un element care poate sustine dezvoltarea economica a mediului rural este existenta acestui nucleu de activitati economice dar si resursele existente in mediul rural, fie ca vorbim de resurse naturale, materiale sau umane.

Pe de alta parte exista o serie de elemente deficitare si puncte slabe care caracterizeaza economia din mediul rural: competitivitate scazuta, ponderea scazuta in economia judetului (17,3% din cifra de afaceri a judetului), slaba diversificare, ponderea ridicata a activitatilor din domeniul comertului care ofera posibilitati limitate pentru crearea de locuri de munca si o cifra de afaceri redusa, dezvoltarea inegala a activitatilor economice din rural, concentrarea acestora in comunele limitrofe centrelor urbane, lipsa unei structuri de sprijin pentru activitatea economica din mediul rural, lipsa unor asocieri intercomunitare veritabile si a unor strategii comune de crestere economica, lipsa unei strategii care sa sprijine si sa ghideze dezvoltarea activitatii economice din mediul rural, valorificarea insuficienta a resurselor locale in scopul dezvoltarii si diversificarii economiei rurale – comunitatile rurale nu-si cunosc potentialul de dezvoltare, resurse disponibile etc.

Aceste puncte slabe pot fi atenuate si prin valorificarea oportunitatilor existente, respectiv: existenta celor 4 Grupuri de Actiune Locala constituite in cadrul Axei LEADER care vor fi implicate direct in dezvoltarea economiei rurale, cresterea competitivitatii prin servicii de consultanta, sprijin si profesionalizarea resurselor umane, realizarea unei strategii/planuri de actiune pentru dezvoltarea si diversificarea economiei rurale, pozitia si importanta logistica a judetului Bacau la nivel de Regiune Nord Est.

Pentru momentul de fata o amenintare puternica este reprezentata de existenta si posibilitatea accentuarii crizei economice la nivel national si judetean care poate genera contractarea activitatilor economice si in domeniile dezvoltate pana in prezent: constructii, comert generand costuri sociale mari.

Esecul in dezvoltarea si diversificarea economiei rurale va avea efecte directe si va ameninta dezvoltarea durabila a spatiului rural. Pe de alta parte, dezvoltarea economiei rurale este conditionata de imbunatatirea infrastructurii si utilitatilor publice.

Mediul antreprenorial si de afaceri

In Studiul Identificarea nevoilor specifice managerilor si angajatilor din mediul rural a evidentiat atat in randul managerilor cat si al angajatilor un interes minim pentru dezvoltarea unei afaceri proprii, fapt ce la nivel de analiza il consideram mai curand ca un punct tare in actualul context socio-economic.

Analiza mediul antreprenorial si de afaceri din mediul rural aduce in atentie preponderent o serie de deficiente, puncte slabe mai curand decat puncte tari, ca efect al resurselor limitate, al educatiei deficitare, al nivelului scazut al utilitatilor precum si al fenomenului de migratie.

In categoria punctelor slabe includem atat aspecte care tin de antreprenori/manageri (lipsa de pregatire, expertiza a antreprenorilor in domeniul afacerilor, managementul afacerilor; inchiderea mediului de afaceri local in fata crizei economice etc); de o infrastructura de sprijin pentru afaceri (lipsa accesului la informatie a atat a antreprenorilor cat si a potentialilor antreprenori privind finantarile nerambursabile, a pașilor ce trebuie urmati pentru dezvoltarea unei afaceri, implicare insuficienta a Asociatiilor Patronale in sprijinirea mediului de afaceri rural, lipsa infrastructurii de afaceri – incubatoare de afaceri, centre/birouri de informare, consiliere si sprijin, lipsa pietelor de desfacere sau a unui cadru organizat, retea de desfacere produselor etc), de implicarea autoritatilor administratiei publice locale (lipsa unei strategii locale care sa dezvolte mediul de afaceri, comunicarea deficitara intre mediul de afaceri si autoritatile administratiei publice locale, lipsa unor facilitati reale care sa incurajeze initiativa privata), de atractivitatea spatiului rural ca mediu pentru dezvoltarea unei afaceri (infrastructura, utilitati si servicii insuficient dezvoltate).

Toate aceste puncte slabe ce reprezinta practic adevaratele probleme referitoare la mediul antreprenorial rural devin in mod clar obiective de atins in contextul valorificarii oportunitatilor oferite de realizarea unei strategii care sa stimuleze initiativa privata in mediul rural, de existenta programelor de finantare nerambursabila pentru a realiza investitii in tehnologia broadband si in instalarea generala a TIC in cadrul intreprinderilor din mediul rural pentru cresterea performantei acestora, investitii in resursele umane angajate (manageri si salariati) in intreprinderile din mediul rural pentru cresterea performantei acestora. De asemenea, mediul de afaceri din spatiul rural are nevoie de asociere sau aderare la o structura care sa sprijine, coaguleze si sa-i reprezinte interesele, de valorificare a modelelor de succes din randul intreprinzatorilor locali si a angajatilor, ce și-au imbunatatit situatia materiala si sociala ca urmare a dezvoltarii unei afaceri proprii. Programele investitionale in infrastructura judetului vor genera o crestere a atractivitatii spatiului rural. Promovarea dezvoltarii mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial trebuie abordata la nivel de politica publica transpusa in strategia de dezvoltare durabila a judetului si in strategia de dezvoltare si stimulare a initiativei private. Dezvoltarea afacerilor in domenii non-agricole constituie o premisa a cresterii calitatii vietii in mediul rural si a dezvoltarii durabile a spatiului rural, deoarece va oferi locuri de munca si venituri pentru populatia din rural care nu este ocupata in agricultura.

In contextul promovarii obiectivelor transversale, pe baza principiului egalitatii de șanse, dezvoltarea mediului antreprenorial si de afaceri din mediul rural trebuie sa tina cont si de valorificarea femeilor ca potential antreprenor. Amenintarile pentru acest domeniu se identifica in prezenta si accentuarea crizei economice, eșecul programelor investitionale, accentuarea saraciei, eșecul dezvoltarii afacerilor in domenii non-agricole care vor accentua problemele sociale.

Resursele umane ca resursa a spatiului rural

Capitalul uman prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Din acest punct de vedere resursa umana si disponibilitatea acesteia este un punct tare al mediului rural (54,59% din populatia judetului se afla in mediul rural, in mediul rural locuieste 58,48% din populatia activa, din care 45,57% apartin grupei in varsta de munca). Exista o legatura directa intre dezvoltarea rurala si diversificarea economiei rurale si nivelul de educatie, al cunoștintelor si calificarii resursei umane. Nivelul scazut de instruire se reflecta in calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Cercetarea realizata la nivelul spatiului rural evidentiaza un interes pentru calificare/recalificare si o relativa mobilitate a fortei de munca. Deși imbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este un element important in dezvoltarea socio-economica a mediului rural, formarea profesionala reprezinta „motorul” pentru dezvoltarea durabila. Din aceasta perspectiva, accesul populatiei adulte la activitati de formare profesionala continua in mediul rural este un punct slab.

Infrastructura si facilitatile aferente educatiei profesionale constituie instrumente importante pentru conversia fortei de munca agricole in forta de munca non-agricola dar sunt insuficient valorificate in mediul rural. Economia rurala non-agricola utilizeaza un procent foarte mic din populatia rurala activa. Pe fondul crizei economice numarul locurilor de munca din domenii non-agricole a scazut.

Pe de alta parte, in ultimii ani se constata o pondere foarte mica a populatiei ocupata in agricultura (4,87%) fata de alte domenii de activitate (comert-23,08%; constructii- 20,99%; industria lemnului – 14,88% si o crestere a populatiei ocupate in comert, constructii, transport, administratie publica, asistenta sociala, etc).

Un alt punct slab cu efecte sociale puternice este ponderea ridicata a șomerilor in mediul rural – (52,63% șomeri inregistrati in mediul rural la finalul anului 2009) corelata cu, calificari care nu sunt actuale pe piata muncii (sondor, miner, lacatuș mecanic, operator chimist, manipulant etc). Mentalitatea pasiva asociata cu lipsa de optiuni, initiativa si putere de decizie a populatiei din mediul rural completeaza lista punctelor slabe/problemelor identificate in mediul rural.

Diversificarea activitatilor din zona rurala ramane o problema care trebuie rezolvata si de a carei rezolvare depinde cresterea gradului de ocupare a populatiei din mediul rural si crearea de locuri de munca. Diversificarea activitatilor din zona rurala prin dezvoltarea micro-intreprinderilor/intreprinderilor este conditionata pe de alta parte in mod direct prin dezvoltarea spiritului antreprenorial in mediul rural. Spiritul antreprenorial constituie un element care se dezvolta in randul celor care au lucrat in strainatate, aceștia fiind mai curand dispuși sa investeasca in domenii non-agricole. Realizarea unei strategii, planuri de actiune pentru cresterea gradului de ocupare, formare, calificare a populatiei din mediul rural, valorificarea infrastructurii educationale si informationale existente, introducerea unui sistem de formare profesionala de tipul e-learning prin valorificarea infrastructurii existente, dezvoltarea unei retele de centre/servicii de informare, orientare, formare profesionala, dezvoltarea unei retele de centre/servicii de informare, orientare, formare profesionala sunt oportunitati si masuri care pot atenua punctele slabe enuntate.

Lipsa de masuri care sa contracareze efectele acestor tendinte, lipsa de reactie in fata oportunitatilor descrise, cat si cresterea impactului deficientele enumerate pot genera o serie de amenintari pentru dimensiunea sociala a dezvoltarii durabile a spatiului rural al judetului Bacau: cresterea șomajului, in special in randul tinerilor, cresterea cheltuielilor cu asistenta sociala, adancirea diferentelor dintre urban si rural, dintre estul si vestul judetului, accentuarea saraciei etc.

2. PROBLEME CHEIE SI DIRECTII DE DEZVOLTARE

Activitatea economica din mediul rural

Probleme cheie identificate

Economia rurala prezinta diferentieri semnificative in functie de regiuni, de trasaturile demografice specifice, sociale si economice. Aceasta diferentiere este vizibila mai ales in ceea ce priveste saracia in spatiul rural romanesc, reflectata intr-un nivel scazut de trai al populatiei si in lipsa de surse de venituri alternative.

Conform datelor statistice, agricultura, industria alimentara si silvicultura sunt de o importanta primordiala pentru economica rurala, prezenta activitatilor non-agricole, legate de sectorul primar, fiind nesemnificative in termeni economici. Activitatile economice din mediul rural acopera o gama limitata de activitati productive si nu valorifica suficient resurselor locale. Veniturile gospodariilor din mediul rural provin din productia agricola realizata in gospodarie in detrimentul veniturilor monetare care ar putea rezulta din salarii.

La nivel national, activitatile non-agricole din spatiul rural includ: mineritul, producerea energiei si silvicultura, procesarea produselor alimentare, mici activitati comerciale, de servicii si mestesugaresti. Cu exceptia industriei miniere si a industriei energetice, activitatile non-agricole sunt derulate cu precadere de catre micro-intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii.

Una din problemele fundamentale cu care se confrunta economia rurala este reprezentata de impactul procesului de restructurare din agricultura si nevoia de diversificare si crestere a economiei rurale din sectorul non-agricol.

Economia rurala este slab dezvoltata si diversificata si inca dependenta de activitatile agricole, ceea ce are drept consecinta venituri reduse pentru intreprinzatorii din mediul rural. Calitatea vietii din mediul rural depinde in mod direct de diversificarea economiei rurale.

Directii de actiune:

1. Se are in vedere incurajarea infiintarii si dezvoltarii micro-intreprinderilor care sa initieze activitati economice in zona rurala, forta de munca putandu-se orienta astfel, catre sectorul productiei non-agricole la scara mica, al serviciilor sau poate fi absorbita ca personal angajat. Situatia precara a veniturilor din mediul rural justifica pe deplin nevoia de dezvoltare a unei economii rurale diversificate, pornind de la potentialul de dezvoltare actual in sectorul non-agricol, ca sursa durabila de asigurare a unui nivel de trai decent al populatiei rurale, precum si de dezvoltarea economiei rurale.

1. Preocuparile prioritare ale administratiei publice locale trebuie sa fie axate pe dezvoltarea micii industrii in toate comunele, care sa raspunda cerintelor comunitatilor locale, in raport cu resursele materiale si umane existente. Strategiile de dezvoltare locala trebuie sa includa obiective si masuri care sa vizeze dezvoltarea economica in domenii non-agricole, stimularea si sprijinirea mediului antreprenorial. Spatiul rural pot fi dezvoltate activitati economice ce utilizeaza abordari creative si inovative in domenii oarecum: economia cunoașterii, industrie ușoara, prefabricare, asamblare, servicii, depozitare, logistica.
2. Cresterea competitivitatii firmelor din mediul rural prin acces la servicii de consultanta si profesionalizarea resurselor umane (persoane angajate)
3. Dezvoltarea serviciilor/structurilor de sprijin pentru activitatea economica din mediul rural

Mediul antreprenorial si de afaceri

Probleme cheie

Analiza intreprinderilor si microintreprinderilor din spatiul rural evidentiaza capacitatea lor relativ scazuta de a se dezvolta pentru a satisface nevoile populatiei rurale, acest lucru avand la baza o mentalitate antreprenoriala slab dezvoltata, dar, mai cu seama, o infrastructura de baza necorespunzatoare.

Dezvoltarea mediului antreprenorial din mediul rural este conditionata de atractivitatea scazuta a spatiului rural datorita infrastructurii, utilitatilor insuficient dezvoltate. Infrastructura de transport, utilitati, comunicatii deficitara la nivel calitativ si cantitativ, de lipsa sprijinului din partea administratiei publice locale si in principal de lipsa de comunicarea dintre mediul de afaceri si autoritatile locale In ultimul an se constata scaderea, diminuarea interesului pentru afaceri in ultimul an, odata cu criza economica ceea ce demonstreaza a anumita inconsistenta a deciziei investitionale (nu exista un studiu de piata, un plan de afaceri etc);

La nivel rural, ponderea femeilor cu initiative antreprenoriale este extrem de redusa. In general exista o atitudine inchisa a managerilor din rural fata de dezvoltarea afacerii si crearea de locuri de munca, fiind justificata prin enuntarea unei serii de factori precum: dificultati de desfacere a produselor proprii, acces dificil la credite, dificultati in asigurarea de forta de munca calificata, dificultati in asigurarea materiilor prime, lipsa facilitatilor fiscale, credite preferentiale, identificarea de noi segmente de piata, sustinere din partea autoritatilor, consultanta manageriala.

Mediul de afaceri din spatiul rural are nevoie de asociere sau aderare la o structura care sa sprijine, coaguleze si sa-i reprezinte interesele. Este evidenta necesitatea promovarii beneficiilor asocierii sau aderarii la o astfel de structura si a incurajarii demersurilor in acest sens. Din punct de vedere al schimbului de experiente observam faptul ca managerii au nevoie sa interactioneze cu alti parteneri de afaceri, metoda prin care pot gasi noi solutii pentru dezvoltarea afacerii, prin utilizarea unor exemple de abordare ale problemelor depistate din punct de vedere economic. Procentul respondentilor care considera ca au nevoie de asistenta juridica/economica justifica infiintarea unui punct de informare si stabilire a unei modalitati care sa le faciliteze accesul la informatii. Accesibilitate redusa la servicii de sprijin ce le pot creste considerabil productivitatea, precum serviciile de consultanta sau de formare pentru propriile resurse umane. Nevoile identificate la nivelul mediului de afaceri: formare si consiliere manageriala, informare si consiliere privind modalitatile de finantare prin fonduri structurale si dezvoltarea afacerii, consultanta in identificarea de noi segmente de piata spre care se pot indrepta managerii, formare si perfectionare in domeniile in care activeaza afacerea, recalificarea propriilor angajati.

Directii de actiune

1. Economia rurala poate fi dezvoltata prin incurajarea mediului antreprenorial si a initiativelor in domeniul serviciilor pentru populatia rurala (croitorie, frizerie, cizmarie, conectare si difuzare internet, mecanizare, transport, reparatii unelte si obiecte de uz casnic), turismului, meșteșugurilor, industriei alimentare, industriei ușoare (articole de pielarie, incaltaminte, lana, tricotaje etc), industriei lemnului (prelucrare secundara), constructiilor, valorificarea resurselor energetice regenerabile etc.
2. O strategie cuprinzatoare de sprijinirea a mediului de afaceri din mediul rural trebuie elaborata pentru a spori atractivitatea investitionala a mediului rural, dezvoltarea serviciilor reprezinta un factor important pentru ridicarea calitatii vietii si de sporire a atractivitatii zonelor rurale.
3. Dezvoltarea mediului de afaceri din mediul rural va avea nevoie de toata sustinerea autoritatilor publice judetene si locale. Strategiile de dezvoltare locala trebuie sa includa obiective si masuri care sa vizeze stimularea si sprijinirea mediului antreprenorial.
4. Succesul strategiei de diversificare a activitatilor economice in domenii non-agricole depinde de modul in care GAL-urile vor reuși sa coaguleze actorii sociali publici si privati in scopul dezvoltarii durabile a spatiului rural.
5. Este nevoie de formare, dobandire de Competente intr-o serie de domenii de la tehnologie si afaceri pana la probleme de interes general, cum ar fi mediul, sanatatea si siguranta ocupationala care sa asigure competitivitatea afacerilor.
6. Sectorul micii industrii artizanale constituie un potential important care ar putea fi exploatat.
7. Mediul antreprenorial din spatiul rural trebuie sa beneficieze de activitati de informare, consiliere si orientare antreprenoriala.
8. Investitii in tehnologia broadband si in instalarea generala a TIC in cadrul intreprinderilor din mediul rural pentru cresterea performantei acestora.
9. Incurajarea si promovarea asocierii oamenilor de afaceri din spatiul rural in structuri (de exemplu Asociatii patronale) care sa-i sprijine, coaguleze si sa le reprezinte interesele.

10.  Crearea de modele de succes in cat mai multe localitati, din randul intreprinzatorilor locali si a angajatilor, ce și-au imbunatatit situatia materiala si sociala ca urmare a participarii la proiect si promovarea acestora; Organizarea de schimburi de experienta judeteana/regionala/nationala.

11.  In contextul promovarii obiectivelor transversale, pe baza principiului egalitatii de șanse, dezvoltarea mediului antreprenorial si de afaceri din mediul rural trebuie sa tina cont si de valorificarea femeilor ca potential antreprenor. Incurajarea dezvoltarii spiritului antreprenorial in randul femeilor din mediul rural.

12.  Crearea unei retele judetene de consultanti experti in dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale, accesibili in cadrul birourilor de informare sau pe internet prin intermediul unei platforme de tipul e-learning.

13.  Furnizarea de programe de formare profesionala pentru manageri, specialiști in MRU si angajati Se vor organiza cursuri autorizate CNFPA: Inspector resurse umane; Competente informatice; Managementul proiectelor, Competente comune (Organizarea locului de munca, Igiena si securitatea muncii, Autodezvoltare profesionala, Munca orientata catre client, Metode de cautare a unui loc de munca, Comunicare, Negociere, Leadership, Lucrul in echipa, Rezolvare de probleme)

Resursele umane din mediul rural

Probleme cheie

Capitalul uman prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Cu toate acestea se constata o insuficienta utilizare a resursei umane din mediul rural si dependenta accentuata de prestatiile sociale, corelata cu o eficienta limitata a capitalului uman din mediul rural datorata si nivelului scazut de instructie/pregatire/calificare profesionala a populatiei rurale.

Raportat la sfarsitul anului 2009, 52,63% dintre șomerii inregistrati la nivelul judetului Bacau se afla in mediul rural. Numarul de someri din mediul rural a scazut in intervalul decembrie 2006 – decembrie 2007, dupa care a inregistrat o crestere considerabila in intervalul 01.01. – 31.12.2009, cu 1.606 persoane.

Un procent ridicat al populatiei ocupate nu a lucrat niciodata, neavand vechime in campul muncii ceea ce atrage dupa sine cresterea alocarii de resurse financiare pentru ajutoare sociale la batranete. Economia rurala non-agricola utilizeaza un procent foarte mic din populatia rurala activa. Pe fondul crizei economice numarul locurilor de munca din domenii non-agricole a scazut. Mentalitatea pasiva asociata cu lipsa de optiuni, initiativa si putere de decizie a populatiei din mediul rural.

Directii de actiune

1. Programele/interventiile generatoare de locuri de munca trebuie corelate cu programele de formare si dezvoltare a abilitatilor resursei umane. Dobandirea abilitatilor/competentelor este o conditie esentiala pentru dezvoltarea capitalului uman și pentru adaptarea acestuia la cerintele noilor activitati economice. Prin urmare, principala directie de actiune vizeaza dezvoltarea si valorificarea resurselor umane din mediul rural.
2. Organizarea unor birouri de informare/orientare si formare la nivelul comunitatilor rurale care sa creeze, promoveze oportunitatile pentru ocuparea activa a fortei de munca si crearea de mici intreprinderi pentru dezvoltarea economica in mediul rural.
3. Instruirea directa si module de consultanta directa sau pe internet prin intermediul retelei de consultanti experti, in dezvoltarea unui proiect de intreprindere
4. Cresterea gradului de ocupare si crearea de locuri de munca prin dezvoltarea intreprinderilor.
5. Organizarea activitatilor de formare pentru dezvoltarea de competente care nu sunt acoperite de programul de formare al AJOFM: Inspector resurse umane, Competente informatice, Managementul proiectelor, Competente comune (Organizarea locului de munca, Igiena si securitatea muncii, Autodezvoltare profesionala, Munca orientata catre client, Metode de cautare a unui loc de munca, Comunicare, Negociere, Leadership, Lucrul in echipa, Rezolvare de probleme).
6. Transformarea șomerilor, a persoanelor neocupate din mediul rural in promotori si consultanti in dezvoltarea spiritului antreprenorial in cadrul propriei comunitati rurale.